Unde se duc şmecherii din curtea şcolii?
Îl mai ţineţi minte pe şmecheraşul din curtea şcolii? Pe acel Fane care cerea bani pe unde apuca pentru ţigări “că
altfel îţi dau o bucată, prostule”? Tot acelaşi Fane cerea mingea copiilor “să dea şi el o dată un şut” şi o lua şi o dădea cât putea de departe şi apoi râdea. Este vorba despre aşa numitul “bully” din cultura adolescenţilor americani? La noi, se numeşte că “e bazat” sau “are spate” sau “e băiat, frate”.
Mi-a povestit tata o întâmplare drăguţă pe tema asta acum câteva zile:
“Aveam şi noi în şcoala generală un şmecher d-ăsta care îşi umfla muşchii pe-acolo şi se dădea crocant. Venea în ore peste profesori şi cerea ţigări de la elevi. Ne cerea banii de buzunar să îşi ia ţigări sau alte rahaturi. A avut o perioadă destul de mare de glorie. Cam de zece ani aşa, cred. Că şi în liceu a fost star. Dar ghici ce? L-am văzut pe acelaşi agarici acum două zile la piaţă. Era îmbrăcat ponosit şi cerea posomorât o legătură de ridichi. Nu prea mai părea aşa de glorios. A ajuns un ratat.”
Bun. Povestioara de faţă m-a făcut, desigur, să îmi amintesc şi eu de personaje precum “Medi”, “Tucu”, “Ciocolată”, “Fritz” sau “Pisoi”. Mari şmecheri, mari vedete în şcoala mea generală. Oare ce se alege de şmecherii de curtea şcolii? Ce fac ei după ce se năruie scena pe care viaţa lor controversată s-a clădit atâta amar de vreme?
Unde se duc aceşti băieţi de cartier?
Sunt multe variante, nu-i aşa? Dar am senzaţia că prea puţine implică o continuare a gloriei adolescentine câştigate într-o lume mică precum curtea şcolii. Păi se poate întâmpla aşa:
1. Devin mai şmecheraşi şi fac “combinaţii cu mobile” la piaţa Obor sau orice altceva care îi conduce inevitabil către o singură destinaţie: închisoarea.
2. Devin nişte rataţi obidiţi de nerecunoscut, resemnaţi în alcool sau într-o viaţă jalnică. Îşi spun că nu au avut noroc sau că “duşmanii” nu i-au lăsat.
Varianta jackpot: Se trezesc şi reuşesc să se infiltreze într-un mediu de muncă onorabil, unde consumă resursele unei instituţii prestând o muncă de mâna a doua, pe care sunt obligaţi să o accepte ca să supravieţuiască.
Ce s-a întâmplat cu şmecheraşii din curtea şcolii voastre?
Horia 14:06 p04 on aprilie 11, 2008 Permalink
Pai sa vedem…unul din ei s-a dedicat trup si suflet consumului intravenos de heroina, iar ultima oara cand am auzit de el isi facea veacul “pe la gara”; altul cred ca a trecut prin etapa de care ziceai tu, cu telefoane mobile, insa a evoluat si acum “combina” masini de lux si se plimba prin cartier cu ultimele minuni ce poarta sigla Audi si Mercedes (pe langa asta pare f departe de a vizita puscaria prea curand), altul s-a casatorit si are un copil..(cred ca se aseamana tipologiei celui cu ridichile din piata)…deci parerea mea este ca mai putin conteaza ce ai facut in generala cat ceea ce vrei de la viata:)..
P.S: datorez niste scuze si niste beri cred…oricum in 2012 va fi asaltul final asupra civilizatiilor goriliene si serpiliene…word!zic!gen…
Andrei Rosca 14:06 p04 on aprilie 11, 2008 Permalink
Pe unul l-au prins cu heroina. L-au arestat iar in timp ce era la judecatorie, s-a aruncat pe geam. Paralizat de cativa ani.
Unul a inceput sa moara de foame impreuna cu parintii. Au vandut tot si s-au mutat la tara. La o luna dupa asta, a inceput sa sune de acolo, de la singurul telefon din comuna si sa ne roage sa il ajutam ca “il rup taranii aia”.
Unul incarca tiruri cu tigari. Si acum 7 ani tot asta facea.
Si inca unul lucreaza la un depozit. Asta cara apa minerala. Pe vremuri era plata.
gadjodillo 14:06 p04 on aprilie 12, 2008 Permalink
Noi n-am avut din astia, cel putin la liceu nu… am avut altfel de vedete: Horia Brenciu, cu chitara si cintari si spectacol. Cosmin botezatu cu IQ-ul lui cit casa si nebunia lui simpatica (intr-o vreme era taximetrist…), filosof. fratii Vintila, George si celalalt. O gramada de baschetbalisti celebri, tipii banali, tocilarii, au ajuns la IBM si prin alte microsofturi. Unii deputati, altii…
ametzitul 14:06 p04 on aprilie 14, 2008 Permalink
da’ cin’ mai ştie…
oricum, bine mă-ndoiesc c-au ajuns, că erau numai d-ăia nu prea dăjtepţi…
Goriulian 14:06 p04 on aprilie 20, 2008 Permalink
@ Horia – Da, intr-adevar, conteaza mai mult ce vrei sa faci in continuare, dar majoritatea oamenilor isi aleg un traseu de mici. :)
@ Andrei – Vad ca asta cu heroina se repeta. Nasol. Tiruri cu tigari… inseamna ca are ce fuma. :D Iar celallt are ce bea – apa plata si minerala. :P
@ gadjodillo – Da… cred ca prefer smecherii clasici de cartier. Sunt mai pitoresti decat un Brenciu sau vreun deputat ceva. Fratii Vintila erau tari, cred. Dar la ce liceu ai fost?
@ ametzitul – :) Si eu zic la fel.
gadjodillo 14:06 p04 on aprilie 21, 2008 Permalink
Andrei Saguna, Brasov. Sagunisti pina la moarte. Plus Botezatu Cosmin
Goriulian 14:06 p04 on aprilie 23, 2008 Permalink
@ gadjodillo – hehe! Tare, tare! Stiu ca sagunistii sunt printre cei mai uniti liceeni. Cred ca e o atmosfera cu adevarat faina acolo pentru ca sincer va invidiez. :)
gadjodillo 14:06 p04 on aprilie 23, 2008 Permalink
nu stiu cum e acum, stiu cum era acum 15 ani. 16, 17, 18 (ani). dar da, era de invidiat. asa cum atmosfera de la fjsc n-a fost decit in primul an. cind nu dadusera inca studentii/studentele cu nasul de bani si proteveuri si agentii de publicitate interesate de creierii lor.
raluca 14:06 p10 on octombrie 10, 2008 Permalink
fraieri astea de baieti care se dau smecherii ..sunt niste parazitii!!!dar ei nu styu ca a fi smecher inseamna de doua ori prost si o data fraier!!!haahaahaa….dar in ziua de azi doare prostia…
raluca 14:06 p10 on octombrie 10, 2008 Permalink
asa ca fraierilor nu va mai daty smecheri k nu va sta bn daca va uitati in oglinda o sa avety surprize,surprize o sa vi sa sparga oglinda de ata prostie ce avetyy…
successss
raluca 14:06 p10 on octombrie 10, 2008 Permalink
draga goriulion vr sa styu si eu cine e in acel filmulet