Sfârşit de mai – de pe net

• Gramo scrie o relatare obiectivă (cea mai bună în opinia mea) de la RoNewMedia 2008 – eveniment de marketing şi publicitate online. Aşa da live blogging prin care simţi că ai fost la eveniment!
• Dacă vreţi să ştiţi care sunt tipii bestial de cool care desenează creaturile şi personajele din jocurile video şi nu numai şi să vedeţi nişte desene profesionale, intraţi pe ConceptArt.org. E şi un clujean pe acolo. Bravo lui!
• Dragoş scrie despre creşterile salariale şi avansările din publicitate şi PR în România. Sunt de acord cu majoritatea afirmaţiilor sale, cu menţiunea că ştiu sigur de colegi (cu un CV onorabil, dar fără experienţă directă în domeniu) cărora li s-a oferit un aşa-zis salariu de “entry” de 6 milioane de lei la o agenţie de top 5. Fără creştere timp de un an. Aşa că… pisica e mai mult în curtea agenţiilor şi nu a trebuit să o arunce nimeni acolo.
• Seth Godin (blogger şi marketer) ne învaţă cum să citim o carte de afaceri pentru a câştiga ceva din această experienţă. Vă sfătuiesc lucrul pe care o să încerc să îl fac şi eu: nu citiţi articolul lui Seth Godin. Aplicaţi-l.

BONUS:

Vă recomand călduros să ajungeţi la Schimb de Cărţi duminca asta, pe 1 iunie. Eu voi fi plecat, din păcate, din Bucureşti şi nu pot să ajung, dar sunt sigur că va fi o ediţie unică. Vor fi prezenţi Mihai Hăulică, Cezar Paul-Bădescu, Vasile Ernu, Matei Florian şi, probabil, Costi Rogozanu.

În seara asta mă găsiţi la întâlnirea bloggerilor, pe Motoare, la 7.30. O să revin cu o relatare de acolo cât mai curând. P.S.: Toţi bloggeri sunt invitaţi.

Sfârşit de mai – de prin junglă

• accident de maşină la Universitate – Kia (family car) versus Chevy (4×4) - primul se face praf, al doilea nu paţeşte nimic – doi poliţişti, 30 de gură-cască, poze cu mobilul
• trei muncitori (40-50 de ani) cu tatuaje cu “Dorela” pe braţ în drum spre casă se iau agresiv de 4 puştoaice de liceu care râd zgomotos – citat: “Sunt drogate. Dacă erau ale mele le rupeam în bătaie. E nesimţite. A luat drog. Asta face democraţia.“
• un prieten îmi povesteşte cum s-a despărţit de un “partener de afaceri” – cei doi au lucrat împreună la un proiect care a eşuat şi la o ultimă şedinţă cu investitorul ai cărui bani îi pierduseră, “partenerul” i-a spus acestuia: “aşa se întâmplă când lucrezi cu puşti cordiţi“. Apoi s-a întors către prietenul meu şi i-a urlat: “DU-TE ÎN *ULA MEA!“  Ăsta da mod de a încheia un “parteneriat de business”. :D
• am avut o discuţie zilele trecute despre femeile care se îmbracă “prea sumar” vara şi despre bărbaţii care se iau de ele, le fluieră sau le pun mâna pe cur – voi ce părere aveţi?

a) Primesc aceste fete ceea ce merită fiindcă se expun la riscuri cu bună ştiinţă, împotrivindu-se unei realităţi sociale elementare (adică scuipă ele contra vântului, ca să nu zic altfel?)

b) Sunt fetele total nevinovate şi ar trebui să se poată îmbrăca exact aşa cum vor ele, iar bărbaţii să le lase în pace şi să fie manieraţi?

Nu am murit. Sunt inca pe aici, pe metereze, doar ca am avut un program infernal in ultima saptamana. Voi reveni saptamana aceasta, in curand… :)

Am multe subiecte pe foaie pe care vreau sa le trec pe taste, dar trebuie sa mai asteptati cateva zile.

Tineti aproape!

Primii spammeri respinsi de Goriulian

Astazi am bannat (interzis) doua adrese de mail care imi trimiteau comment-uri spam. Acestea vor intra de acum incolo direct in spam. Va rog frumos:

- nu ma mai felicitati in legatura cu acelasi subiect in cinci posturi diferite in 2 zile

- nu imi mai scrieti despre fenomene biologice formate in balti dubioase de apa de la marginea orasului pentru care o solutie ar fi experimente botanice prin care ati trecut si voi

- nu mai folositi cuvinte/sintagme precum “axe viscerale”, “ontic”, “plan diagramatic”, “brouillon” sau “redundanta absolut necesara” in acelasi comment

- nu mai dati link-uri catre ceva irelevant

Va multumesc. :)

Ce am mai gasit pe net

1. Gramo face poze de pe bicicleta prin Colentina de pe ghidon (cred). Rezultatul este foarte interesant, iar conceptul original. Ma gandesc cum ar putea fi folosit ca spionaj economic. :P

2. Iata cinci cai prin care puteti contribui la media sociala (web 2.0) sau, mai bine zis, cinci principii – pe scurt: oferiti continut proaspat, puneti linkuri, construiti propriile aplicatii, impartasiti ce gasiti si ramaneti activi.

3. Au fost decernate premiile EFFIE (pentru eficienta in industria publicitara). GMP, McCann Erickson si Leo Burnett sunt printre mari castigatori ai concursului.

4. Un articol extrem de util in continut, cat si un resurse despre cum generatia Y va schimba webul. Cine este generatia Y? Aflati aici. Articolul ar trebui citit mai ales de marketerii si comunicatorii romani, care trebuie sa tina pasul cu tendintele globale. Aici as putea adauga observatia ca, daca la nivel global, consumatorul incepe sa o ia inainte companiilor, in Romania acest lucru se intampla mult mai rapid.

5. A aparut o noua agentie interactiva de publicitate la noi. Httpool are clienti precum Nokia, Adidas, Henkel, DHL sau Mastercard. Sunt curios daca angajeaza. :D De asemenea, abia astept sa vad ce clienti sau campanii vor avea.

Sugestiile mele pentru Olimpiadele Comunicarii

Tot vorbeam zilele astea despre Olimpiadele Comunicarii si ma gandeam la conceptul de “critici constructive”. Iata cateva idei:

• cred ca pe masura ce industria se maturizeaza, acelasi lucru se intampla si cu tinerii aspiranti si, in acest sens, eu simt nevoia de mai multa transparenta. Ma refer aici in primul rand la nevoia de feedback pe care o avem noi, participantii. Mi-ar placea foarte mult sa citesc in dreptul fiecarei probe (PR, Adv, etc) motivatia fiecarui jurat pentru alegerea campaniilor castigatoare: bile albe, bile negre, etc. Insa cred ca este nevoie de o critica asa-zis “constructiva”, nu de afirmatii de genul “sunt dezamagit” sau “prezentarile au fost slabe”, etc. As vrea ca membrii juriului sa fie sincer deschisi in a comunica mai clar modul in care au judecat totul: de la prezentare la strategie, creatie, etc. Ar putea exista o sectiune speciala pe site-ul OC, unde toata lumea sa inteleaga cum si ce s-a jurizat din perspectiva fiecarui jurat implicat.
• mi-ar placea sa inteleg mai bine cum, mai exact, se fac angajarile la Olimpiadele Comunicarii. Am impresia ca anul asta a devenit mai evident ca niciodata ca asta este unul dintre scopurile principale ale competitiei, dar totul ramane inca sub speculatii, taceri misterioase, aproximari. Cred ca ar fi excelent ca juriul sa se implice mai mult in competitie (care pana la urma e una dintre cele mai importante resurse de recrutare de pe piata) si dupa terminarea acesteia. Cred ca acest aspect al finalitatii competitiei (angajari, invitatii la practica, etc) este extrem de important pentru evolutia industriei si pentru cresterea credibilitatii competitiei.
• cred ca distanta dintre membrii juriului si participanti este prea mare (voluntar sau involuntar) – Imi amintesc cum anul trecut echipa “Ceai de Tei” a facut o impresie foarte buna inaintea prezentarilor prin comunicarea realizata prin bloguri cu membri ai juriului. Cred ca astfel de initiative din partea celor din urma, care sunt pana la urma comunicatorii profesionisti in acest context, ar fi ceva nou si ar genera o relatie mai buna intre acestia si piata de pe care recruteaza.
• cred ca noi, participantii, ar trebui sa avem un anumit fapt in minte atunci cand facem prezentarile sau campaniile: ele trebuie gandite pentru a placea oamenilor in general, nu unui grup restrans de profesionisti. Cred ca atmosfera de la prezentari devine adesea plictisitoare, din cauza unei modalitati de comunicare adresate mai ales persoanelor avizate, ceea ce nu se intampla chiar mereu in sala. Din punctul meu de vedere, daca tu nu poti convinge publicul, nu poti convinge nici juriul, iar campania ta nu va avea umanitatea necesara comunicarii reale. Un comunicator bun stie sa imbrace lucruri complicate in invelisuri simple.
• fiecare campanie trebuie sa aiba “aspectul memorabilitatii” – voi da doar un exemplu: cuvinte-cheie, care sa le ramana in cap oamenilor – asocieri inovative si idei conturate, memorabile. Cred ca oricine poate invata sa faca un buget sau un calendar daca are un minimum de gandire strategica, dar nu asta este esenta comunicarii.
• mai cred ca proba de advertising este vedeta competitiei pe considerente superficiale. Comunicarea nu este obligata la creativitate doar in publicitate, ci si in celelalte arii: comunicare politica, institutionala si PR. Faptul ca proba de Comunicare Institutionala a avut la preselectii un brief ce permitea creativitate anul acesta a fost extrem de important. S-a demonstrat ca tinerii vor sa aiba libertate fiindca doar asa pot livra inovatie si numarul participantilor a crescut considerabil. Cu cat mai putine restrangeri, cu atat mai bine.
• cred ca potentialii angajatori care vin doar la probele de publicitate sau PR fac o greseala teribila, ratand oameni talentati care pur si simplu au ales Institutionala sau Politica, dar asta nu inseamna ca ei stiu mai putina comunicare. Poate chiar din contra.

Cam atat.

In aceeasi directie, salut interventia lui Dragos Dehelean vizavi de articolul aparut pe site-ul IAA, in care regasim declaratii ce nu fac nicio favoare nimanui. Nici competitiei, nici participantilor, nici posesorilor afirmatiilor.

Motorul libertatii – schimbarea

Urmeaza schimbari radicale in viata mea. Presimt ca am incheiat un ciclu si trebuie sa fac o revolutie. Daca va amintiti (cei care mai intrati pe aici), ziceam prin februarie ca o sa schimb radical si blogul. Mi-am fixat un deadline pentru treaba asta. Tot ce pot sa va spun momentan este ca acest lucru se va petrece in vara asta…

Mai pot sa va spun ca este vorba de schimbari serioase.

Acestea vor fi corelate si cu schimbari din viata mea… din stilul de viata in general. E o perioada de care urmeaza sa fiu foarte entuziasmat. Inceputuri noi, viziuni noi, vise noi. Acelasi eu, dar mult mai conturat in anumite directii. Probabil ce scriu acum este destul de irelevant in comparatie cu ce am scris in ultimul timp. Probabil este unul dintre acele posturi care imi confirma faptul ca nu reusesc sa ma maturizez in ceea ce priveste blogging-ul si sa ofer continut relevant pentru public.

Cateodata nu prea avem chef sa fim relevanti, ci pur si simplu sa scriem despre noi. Sunt convins ca stiti si voi cum e. Cateodata vrem sa luam “pauza de la scopuri“.

Imi plac momentele astea in care simti cum schimbarea vine spre tine, tropaind ca un rinocer turbat. Cu toate acestea, stii ca e genul de rinocer pe care te vei urca din mers, ca un cascador, iar el te va duce intr-un safari cu totul nou si necunoscut.

Necunoscutul sperie si atrage, deopotriva. Cel mai trist lucru mi se pare banalitatea, predictibilitatea propriei vieti. Mi se pare atat de usor sa te inchistezi intr-un plan clar, pe care sa il respecti pas cu pas, fara sa vezi punctele de magie din jurul tau. Urasc ochelarii de cal si incerc sa ii distrug de fiecare data cand simt ca mi se formeaza in jurul urechilor.

Incepe sa imi vina cheful de scris pe masura ce tastez si ma tem ca veti avea o sarcina din ce in ce mai grea… sa cititi pana la capat. Nu ma supar daca dati click pe “back” sau “home”. Va inteleg. :)

Exista o opozitie importanta in viata fiecarui om: punctele de eficienta si punctele de libertate. Un fel de legi ale lui Murphy, daca vreti. Iata un exemplu: “nu vei putea pastra niciodata prea mult timp ceea ce te face liber”. Eu cred ca schimbarea face oamenii liber. Faptul ca gasesti lucruri noi, ca esti curios, ca nu incetezi sa cauti. In tine si in jurul tau. Cu toate acestea, trebuie sa intri intr-un anumit barem de eficienta sociala. Ca sa supravietuiesti. Unde vreau sa ajung?

Trebuie sa incercam sa vedem clar care sunt punctele noastre de eficienta si care sunt cele de libertate. Lasa-ti eficienta sa devina draconica, imbatabila si libertatea sa zburde. In acelasi timp. De exemplu, eu am un job. Pe care trebuie sa il fac bine. Insa in acelasi timp am un hobby (pasiune, etc, cum vreti voi), care imi e ingradit de lipsa de timp. Generata mai ales de job.

Nu mai ingraditi hobby-ul. Lasati-l sa traiasca! Sa aiba propria lui viata… indiferent de costurile din punctele de eficienta.

Obligati sa comunicam cum trebuie

Vreau sa scriu ceva despre Olimpiadele Comunicarii, dar imi e frica sa nu scriu prea mult si sa va plictisesc sau sa scriu prea putin, adica o fraza. Cu toate acestea, trebuie sa fac un efort pentru ca, vreau nu vreau, sunt comunicator. Tocmai termin o facultate care ma arunca in categoria asta si am fost si la Olimpiadele Comunicarii, la PR, deci trebuie sa va spun ceva memorabil, coerent si unic despre experienta asta.

:) (zambet tamp)

Hai ca mi-a venit. Ideea.

Comunicarea… nu este o arta. Nu este o stiinta. Nu este ceva cool sau un domeniu profesional din care se fac bani multi. Poate este si toate aceste lucruri, dar cred ca in primul rand este o nevoie. Comunicarea cea mai buna se face din nevoie. Esti eficient atunci cand esti obligat de viata. Daca nu, ratezi trenul si nu supravietuiesti. La propriu si la figurat.

Oamenii nu comunica ceva fiindca au invatat asta in facultate si trebuie sa faca treaba asta: sa comunice. Oamenii au scopuri, mai mult sau mai putin clare, interese si obiective care trebuie atinse. Suna a truisme, a vorbe tampe din manuale, dar asa e.

Vorbesc frumos cu doctorul pentru ca vreau sa ma vindece. Trebuie sa fiu clar in ceea ce spun pentru ca viata mea / sanatatea mea depinde de asta. Nu am de ales. Exact asta inseamna orice situatie de comunicare.

Suntem obligati sa comunicam cum trebuie ca sa ne atingem scopurile. Mai mult, condamnati la comunicare eficienta pentru a supravietui.

Olimpiadele Comunicarii ar trebui sa ne pregateasca pentru realitatea dura care ne asteapta. In viata in general, nu doar in “industria comunicarii”.

• Nu ai spus ce trebuia si cum trebuia la un interviu, l-ai ratat, iar cariera ta a luat o alta intorsatura.

• Te-ai fastacit, exprimandu-te talamb si neclar, in fata femeii pe care o iubesti, iar ea a inteles ca tie iti plac homarii fierti cu aroma de anason. Oare ai ratat-o pe femeia vietii tale?

• Nu reusesti sa le explici copiilor tai ca nu este bine sa se uite la filme porno la 8 ani. Esti pregatit pentru consecinte?

• Te balbai si il faci pe politistul care te-a prins la locul crimei sa creada ca il minti. Nu va fi inchis altcineva in locul tau.

Vrei să afli cine este călăreţul?

via Pixel

Vino la prezentările publice pentru proba de PR de la Olimpiadele Comunicării mâine la ora 12, la Palatul Parlamentului sau fii pe fază aici, pe blog. Promitem că nu vei fi dezamăgit. Pentru a te inscrie sa ma vezi la prezentarile finale acceseaza acest link. Contul se face super rapid.

CFR Cluj este campioana Romaniei

La fotbal, desigur. Tocmai s-a terminat meciul dintre Universitatea Cluj si CFR Cluj:

scor final: 0-1 (gol Cadu, capitanul CFR Cluj, din penalty)

Miza meciului:

pentru CFR: orice rezultat in afara de victorie ar fi costat CFR titlul.

pentru Universitatea Cluj: ciobanul Gigi Becali a promis echipei 3 milioane de euro ca sa ii impiedice pe CFR

pentru Steaua: tocmai a pierdut titlul :D Chiar daca a castigat cu 5-0 in fata Gloriei Buzau

Cum a fost meciul:

CFR: a jucat slab, demonstrand ca nu merita neaparat sa castige titlul si probabil se va face de ras in Liga Campionilor in toamna (unde doar calificarea le aduce 10 milioane de euro – adica banii pe care tocmai i-a pierdut ciobanul :D )

Universitatea Cluj: niste ciomagari, infometati si lipsiti de fairplay, motivati doar de banii ciobanului, de a caror retrogradare ma bucur sincer. Au un singur jucator de fotbal: Goga.

• Este pentru prima oara cand ma bucur ca Steaua pierde campionatul pentru ca sunt stelist de mic. Cu toate acestea, actiunile ciobanului, jocul slab al ros-albastrilor din ultimul timp si atitudinea blazata a celor mai multi jucatori m-au facut sa nu mai tin cu Steaua prea tare.

• Din contra, ma bucur ca o echipa din provincie le da peste nas fotbalistilor inculti, manelisti, fitosi si plini de bani din Bucuresti. Este pentru prima oara in ultimii 17 ani cand titlul merge in afara Bucurestiului. Ultima oara a mers la Craiova. Poate le mai vine mintea la cap fotbalistilor de la “marile echipe”

Bravo, CFR Cluj!

Ce mi-ar placea sa vad fata ciobanului acum! :D Cui mai face el arogante?? :)) Ahahaha, plangi Behehecali!