Just think about it

Trecem prin schimbari

E greu sa accepti schimbarile si sa treci prin ele. Fiecare perioada sau chiar moment are o ordine in mintea ta, un sens, o directie. Iti genereaza trairi mai mult sau mai putin intense, dar esti acolo tot timpul. Mereu esti undeva, psihic si emotional.

Si, brusc, esti altundeva.

Schimbarile sunt grele pentru ca implica frica de necunoscut, de nou, atragand dupa sine o scadere a increderii in tine. Cum poate arata o schimbare: sa termini un ciclu de viata, sa pierzi o persoana draga, sa iti schimbi jobul sau chiar cariera, sa pierzi niste prieteni. Si sa te schimbi tu insuti.

Sa devii altceva in fiecare zi.

Intrebarea este: ne luptam cu starea de nesiguranta si haos pe care ne-o provoaca o schimbare sau o lasam sa ne cuprinda intr-un erotism autodistructiv? Schimbarile distrug temelii, schimba mentalitati si stari de fapt, mutileaza sau infloresc suflete. Schimbarea este creatie si distrugere in acelasi timp. Geneza a fost o schimbare.

Psihicul uman este atat de fragil… Suntem atat de usor debusolati de mici schimbari din viata noastra incat avem perioade prelungite de paralizie pana ne obisnuim cu noile realitati. Dar in cele mai multe cazuri noi insine suntem cei care cauzeaza schimbarile, cei care decid ca e momentul pentru o ruptura in linearitate.

Am scris un text rece, chirurgical, fara nicio vibratie. Intotdeauna am simtit o nevoie nestavilita de schimbare  in mine. Ca o furtuna care suiera ascutit la portile groase de lemn ale unei cetati pe cale sa fie invadate. Intotdeauna nevoia de schimbare a fost mai puternica decat mine si mi-a dictat ca trebuie sa merg pe o cale, indiferent de consecinte. Desi au fost lucruri de care abia ma apucasem, a trebuit sa le abandonez pentru ca asa imi dicta ”demonul schimbarii” din mine. Desi au fost relatii care infloreau, am simtit ca trebuie sa pun punct pentru ca schimbarea imi cerea asta. Ca o forta de neoprit, mai presus de orice argument.

Schimbarea necesita curaj si iti poate aduce libertate. Trebuie sa o faci insa atunci cand trebuie. Dar cum stii care este momentul potrivit? Pur si simplu stii. :)

Cum treci mai usor de schimbari? Simplu. Apelezi la oamenii si simbolurile care iti dau incredere in tine. Eu citesc un interviu cu Trent Reznor, ma uit la Sopranos, ascult niste Korn sau ma duc sa joc un fotbal. Si multe alte lucruri. Trebuie sa le gasesti pe ale tale…

Cristi pleaca in Canada

Ne stim de la 13 ani, din clasa a sasea. Ne-am imprietenit dupa ce ne-am batut pentru aceeasi gagica. Alina Dracea o chema. Am fost doar un an in aceeasi clasa, dupa care el s-a mutat din scoala. Am intrat insa la acelasi liceu: Grigore Moisil, in Drumul Taberei, langa piata Moghiros. Bulevardul Timisoara, numarul 34. Nu in aceeasi clasa insa. Cristi s-a indragostit de Ana si ea a devenit foarte importanta pentru el. Mi-a luat ceva timp sa inteleg asta. Am avut perioade mai gri. Dar am ramas prieteni. Mereu.

Am fost la multe revelioane impreuna, excursii la munte si beri ieftine la doi litri. Am facut atat de multe tampenii impreuna incat mi-ar trebui o lista prea lunga ca sa o scriu aici. Am crescut impreuna. Am iubit fete despre care vorbeam. Am jucat fotbal vara, in curtea scolii, la Asachi. Cu Cealapa, Sapro si multi altii. Am jucat biliard si am baut vin cu Mielu si Patega. Am facut caterinca peste tot.

Cristi pleaca in Canada.

Am avut si perioade gri, dar ne-am impacat la balul din clasa a 12 – a. Cand s-a terminat liceul. El si-a urmat pasiunea: actoria, dar mai ales regia. Iarna trecuta m-a distribuit intr-un film. Am filmat 3 zile la munte, la Busteni. Cu Stanciu, Fane, Maria, Spino, Beton, Ray, Mirela, Clara, Bogdan, Amy… si altii. Si Gemanash. Apoi ne-am uitat toti la film la Cristi acasa si am ras de ne-am spart de tampeniile pe care le-am facut la filmari.

Cristi iubeste sa faca filme. Simte ca s-a nascut pentru asta. Are visul lui, mereu viu, de a ajunge un regizor bun pentru ceea ce simte si gandeste el. Nu altii. Nu ii plac compromisurile. Traieste pe platou, cu scenariul in mana. Si urla. Si injura pe toata lumea. Si cand toti sunt obositi si vor sa se culce, incepe sa rada sau sa urle isteric ca sa ii trezeasca. Si functioneaza.

Cristi pleaca in Canada.

Pentru ca acolo simte ca va reusi mai multe decat ar putea aici, acasa, intre prieteni. Pleaca pentru ca ”Romania e o tara de cacat cu oameni de cacat”. Pentru ca acolo sta tatal lui. De multi ani de zile. Si trebuie sa recupereze acei ani. Va incepe o viata noua. O sa ne mai vedem din jumate in jumate de an, cand o sa mai vina pe aici. Dar el va sta in Canada de acum incolo, iar eu trebuie sa ma obisnuiesc cu asta. Trebuie sa ma obisnuiesc cu faptul ca liceul s-a terminat. Acum mult timp. Cu faptul ca Limp Bizkit nu mai e cool, iar eu nu mai am pleata. Cu faptul ca nu mai sunt asa de tanar ca anul trecut sau ca acum doi, trei sau cinci ani. Cu faptul ca…

Cristi pleaca in Canada.

În caz că vă întrebați, cam asta am mai făcut…

În ultimul timp am fost extrem de ocupat și am scris cam puțin pe blog, dar am de gând să remediez acest fapt. Ce am mai făcut:

1. Am început să intru pe bune în pâine la serviciu – am deja o lună de lucru într-o agenție de publicitate online și pot să spun că:

- e mai fain să faci publicitate decât jurnalism (cel puțin până acum)

- e o meserie foarte solicitantă – trebuie să o vezi ca pe o prelungire a pasiunilor/vieții tale pentru că altfel te vei lovi la sfârșitul zilei de aceeași problemă care nu pare să dispară: ”wow, iarăși am stat 10 ore la muncă”.

- deși trebuie să investești foarte mult timp și resurse în acest job, linia dintre muncă și distracție este extrem de subțire: orice ședință de brainstorming este un prilej de râs isteric care ar trebui să se finalizeze cu ceva viabil, care poate fi vândut unui public. Nu se întâmplă mereu așa, desigur.

- lucrezi cu oameni în general deschiși, inteligenți, haioși, de la care ai tot timpul ceva de învățat

- trebuie să fii tu însuți deschis la toate lucrurile din jurul tău, să absorbi cât mai multe informații cât mai rapid, pe care să le ții în compartimente din creier, iar după ce nu mai ai nevoie de ele, să le arhivezi – filme, cărți, muzică, benzi desenate, călătorii, petreceri, ieșiri la terase, spectacole, etc – toate te ajută să îți faci o idee despre ce înseamnă oamenii din jurul tău – cel mai important lucru când lucrezi în publicitate

- trebuie să empatizezi mult cu oamenii care construiesc un brand (companiile care au nevoie de campaniile la care lucrezi), dar și cu cei pentru care este construit brandul (publicul). Trebuie să înveți ce le place ambelor ”tabere” ca să poți să le faci pe plac. Mai ales în online, unde chiar trebuie să îți respecți publicul. Uitați-vă la câteva spoturi publicitare la TV și o să înțelegeți rapid la ce mă refer prin lipsă de respect. *Mai multe mai târziu

- cel mai important: ca în orice meserie, trebuie să înțelegi că lucrezi cu oameni pentru oameni - eu uit foarte des asta și fac multe greșeli, dar sunt într-o perioadă în care îmi permit asta încă

2. Mi-am luat iMac și este o experiență cu totul nouă și uimitoare. O să revin cu recenzii detaliate cu privire la trei dimensiuni ale experienței unui computer Apple: hardware, software, compatibilitate.

3. Mi-au venit multe idei pentru varianta nouă a blogului pe care o pregătesc pentru luna august. Vor fi multe surprize, abordări noi și direcții diferite. Nu pot să vă spun însă prea multe, dar totul este în lucru.

Recomandări de weekend

1. Un serviciu de muzică gratuită de care ar fi trebuit să știți deja. Însă în caz că nu știați, acesta se numește deezer.com și găsiți aici aproape orice.

2. Un tool distractiv, dar destul de inutil prin care puteți forma efecte vizuale interesante prin elemente colorate: ZeFrank Kaleidoscope. Try it out!

3. Cutii poștale care mai de care mai ciudate. Mie imi plac la nebunie cea a lui Batman, văcuța și purcelușul. Sam MailBox.

4. Una dintre cele mai bune resurse de video-uri noi care există online. Trailere de filme și jocuri, reclame, filme experimentale sau de scurt metraj. FWA Theater

5. Dan Colcer este un artist român plecat afară (logic) de care am aflat de la un coleg de serviciu. Vă invit să vedeți ce gen de talente își permite România să piardă…

6. O colecție de pariuri amuzante bazate pe predicții din viitor: Long Bets

Happy happy happy

Buena Vista Social Club

Sublime

Fun Lovin` Criminals

Micutul Alex are nevoie de ajutorul nostru

Un copil de 3 ani si 5 luni are nevoie de ajutorul nostru. Alex este diagnosticat cu leucemie acuta limfoblastica si tratamentele cu citostatice de care are nevoie sunt foarte scumpe (2500 de euro/doza) si nu se gasesc in Romania. Noi putem face trei lucruri:

1. sa donam orice suma la unul dintre conturile: a) Euro RO18RNCB0378076503170001 b) RON  RO23RNCB0318076503170001

2. sa dam mai departe mesajul cu speranta ca cineva va face o donatie daca noi nu putem

3. sa ne rugam macar cateva clipe pentru sanatatea lui Alex.

Mai multe detalii la Orlando Nicoara, blogger cu mai multa credibilitate decat mine in cazul in care exista dubii in legatura cu acest caz.

Cum a fost la Fatboy Slim

Te privesc printre ochi, sunt straveziu… esti departe, dar langa mine. Imi respiri energie in inima. In jurul nostru oamenii se misca in intuneric si nisipul fosneste sub picioarele lor incolacite. Toti se ridica fericiti catre stele, cu mainile plutind pe norisori invizibili. Sunt indragostiti de tine, la fel ca si mine… dar incep sa nu ii mai vad. Doar ii simt cum fosnesc…

Iti simt tristetea si fericirea. Vrei sa traiesti si tu… prin mine. Sa iti lasi decibelii si pixelii sa ma cuprinda si sa ma gadile in senzatii multicolore. Vrei sa faci sex cu creierul meu. Sa imi violezi neuronii, unul cate unul, pana cand voi ramane o baterie consumata in imponderabilitate.

Prometeu, Iggy Pop, cai ferate, porcusori, nuduri, gorile, pitici galbeni, veverite care boxeaza. Lumea s-a prins intr-o hora care desfiinteaza si naste temelii. Ma simt din ce in ce mai usor cu tine. Impreuna suntem totul.

Nataraja

Partea 2, 3, 4

In pragul celui de-al Treilea Razboi Mondial?

11 septembrie 2001 - antentatele teroriste de la World Trade Center:

a) intern (SUA)

- se declanseaza un pachet de legi care cer supravegherea atenta a cetatenilor americani in numele securitatii (Patriot Act); conditiile de imigrare devin mult mai dure

- SUA (ca si restul planetei) pune din ce in ce mai mult accent pe resurse alternative de energie pentru a scapa de dependenta fata de Orientul Mijlociu

- SUA justifica 9/11 pentru a intra in Afghanistan (punct strategic in Asia centrala, deci si ocazie buna de a amplasa baze militare langa Rusia si China)

- SUA justifica 9/11 pentru a porni Razboiul din Irak – de unde are de luat petrol, insa nu doar din Irak – acesta este doar punctul central de control al resurselor Orientului Mijlociu

b) extern

- incepe o cursa a inarmarii globale pe care presa nu o percepe fiind prea ocupata cu fotbal, sex si vedete

- se genereaza un nou val de panica globala din cauza situatiei instabile din Orientul Mijlociu – statele arabe devin un fel de Partidul Conservator al planetei – Voiculescu are Intact, arabii au petrol

- legat de consecinta de mai sus – pretul petrolului creste constant pe fondul insecuritatii relatiilor cu statele arabe

- numarul camerelor video din Londra (trendsetter-ul global din ultimii 200 de ani) se multiplica ingrijorator – orasul devine un “Big Brother” in numele atentatului terorist din

7 iulie 2005

Cu un an inainte, avusese loc atentatul de la Madrid din

11 martie 2004

Al-Qaeda este responsabila pentru tot. Si pentru moartea ursilor polari sau dependenta de WoW.

Intre timp, Rusia si China cresc economic alarmant si se inarmeaza din ce in ce mai mult. Apare si un nou jucator in scena: Iran.

Iran este hidra araba renascuta dupa rapunerea Irak-ului. Ahmadinejad trebuie sa razbune rusinea adusa de supunerea americana si indreapta Iran catre o inarmare din ce in ce mai rapida. Mai mult, decide ca un program de dezvoltare nucleara ar fi un pas inspirat. ONU, UE, SUA si alte oganizatii ale caror acronime ascunde valori cvasiexistente se crizeaza si ameninta cu sanctiuni economice asupra Iranului.

Intre timp, SUA crede ca ar fi o idee buna sa construiasca un scut anti-racheta in Europa de Est impotriva teroristilor din Orientul Mijlociu. Rusia considera acest gest ca fiind o dovada de neincredere si avertizeaza ca va reactiona. Nu precizeaza cum. Probabil la inceput nu vom mai avea cu ce sa ne gatim omletele.

In SUA, Barack Obama (democrat) se lupta cu John McCain (republican) pentru conducerea tarii si, implicit, a lumii. Primul este mesianic, ecologist, pacifist si va aduce “schimbarea”. Al doilea este urmasul lui Bush. Punct.

10 iulie 2008

Senatul american aproba o noua lege care permite guvernului SUA sa isi supravegheze cetatenii fara mandat.

Iran testeaza rachete balistice in zona stramtorii Hormuz (pe unde trece 40% din petrolul lumii) pentru a trimite un mesaj catre SUA si Israel. “Lasati-ne in pace sau va rupem mufa si blocam petrolul”. Pretul petrolului a urcat iarasi, doar la auzul acestei stiri – 137 de dolari pe baril.

Condolitza raspunde si ea: “Si noi va rupem mufa daca mai faceti figuri”. Mai mult, SUA a semnat deja un acord cu Cehia pentru amplasarea unui scut anti-racheta in zona.

Lucrurile se incing foarte rapid pe Terra in momentul asta. Atat la propriu, cat si la figurat. Sa nu ne nelinistim insa. Cei mari vegheaza pentru linistea si fericirea noastra.

Cum a fost la B`estfest (ManuChaoFest) 2008

POZE aici

MUZICA aici

Alanis Morisette

9/10

Alanis nu era neaparat in cea mai buna forma a sa, insa chiar si asa este o artista desavarsita, cu o voce extraordinara. As mai fi dorit vreo cateva melodii, dar nu am ce sa ii reprosez. A facut un concert excelent – pentru cei care ii stiu muzica, desigur. A inceput absolut emotionant cu “Uninvited” – melodie pe care v-o recomand cu caldura – si a incheiat la fel de fain cu Thank You. Oricum… ca de obicei… publicul nu cred ca avea prea multa treaba cu ce se petrecea pe scena.

Din playlist: All I Really Want, Thank You, Ironic, Head Over Feet, You Oughta Know, Hand In My Pocket, Precious Illusions.

Cypress Hill

6/10

Cypress Hill este o formatie mare. Fara indoiala. Insa o sonorizare sub orice critica si un playlist destul de monoton au transformat concertul intr-un semi-fiasco din punctul meu de vedere. Cei doi vocali au dat tot ce au avut si au facut atmosfera, insa nu au fost ajutati de sunet.

Din playlist: When The Shit Goes Down, I Wanna Get High, Insane In The Brain, Dr. Greenthumb, Rock Superstar, I Ain`t Goin` Out Like That, Illusions, Here Is Something U Can`t Understand.

Ce NU au cantat: Stoned Raiders, Trouble, Tequilla Sunrise, Lowrider, Can`t Get The Best Of Me.

Manic Street Preachers

8/10

Unul dintre cele mai bune concerte de la B`estfest, fara indoiala. Manics au inceput in forta cu “Motorcycle Emptiness” – melodia mea preferata de la ei. In rest, spre rusinea mea, nu am stiut multe dintre melodii, dar concertul a fost bun. The dudes rock!

Kaiser Chiefs

8/10

Kaiser Chiefs canta un gen muzical care pe mine nu ma coafeaza prea tare. Cu toate acestea, trebuie sa recunosc ca a fost unul dintre cele mai tari show-uri de la B`estfest. Baietii stiu sa faca atmosfera, iar solistul a avut un curaj nebun, venind in mijlocul publicului. Pentru genul lor probabil sunt o trupa buna si au avut o prestatie memorabila.

Stereophonics

9/10

Stereophonics sunt una dintre acele formatii pe care le ascult inca din liceu si pe care o asteptam de ceva timp. Baietii au fost la inaltimea asteptarilor si au demonstrat ca they fuckin` rock! Kelly Jones are o voce grozava si este un chitarist excelent! Pacat de publicul mult sub nivelul concertului. Erau multi oameni acolo care nici macar nu auzisera de trupa.

Din playlist: Traffic, Have A Nice Day, Dakota, Superman, Maybe Tomorrow, It Means Nothing, My Friends.

Roisin Murphy (ex-Moloko)

7/10

Si-a intarziat aparitia pe scena cu 45 de minute si eu am plecat mai devreme pentru Manu Chao, insa din ce am observat a facut un concert bun. Pacat insa ca a cantat prea putin si ca nu stiam nicio melodie. :)

Manu Chao

11/10

De departe cel mai bun concert de anul asta, nu doar de la B`estfest. Baietii au cantat cu suflet, au facut super-atmosfera. Publicul a reactionat incendiar si a iesit un show de zile mari. Manu Chao a cantat cu o jumatate de ora in plus, revenind de doua ori pe scena.

Din playlist: La Vida Tombola, El Hoyo, Tristeza Maleza, A Cosa, Rainin` In Paradize, Panik Panik, Mentira, Desaparecido, Rumba de Barcelona, Mr. Bobby, Casa Babylon, The Monkey, Bongo Bong, Mala Vida, Bienvenido A Tijuana, Clandestino, La Vaca Loca, Merry Blues, Peligro, El Viento, Radio Bemba, La Despedida, Que Paso Que Paso, Me Gustas Tu, La Primavera, Dia Luna… dia pena.

Organizare

3/10

Asta ca sa fiu bland.

- din doua intrari posibile (cum au fost la alte concerte organizate la Romexpo) doar una putea fi folosita de oamenii “obisnuiti” pentru ca cealalta era pentru VIP-uri si personal => aglomeratie la unica intrare

- personal prost pregatit care a uitat sa spuna oamenilor cu abonamente de trei zile ca nu trebuie sa isi rupa bratarile de carpa, roz si incomode pe durata intregului festival – scandaluri la intrare – pustani semidocti si impertinenti care fiindca fac parte din “stafful” de “”"”organizare”"”" trebuie sa “respecte Regulamentul”

- scoruri nesimtit de mari – sistem hraparet pus la punct de Raifeissen (impreuna cu eMagic) pe baza de jetoane pentru a tzepui bietii consumatori ca sa nu isi dea seama cati bani sparg: un pahar de bere de 0,3 – 3 lei (un jeton); o punga de floricele minuscula – 3 lei; o clatita – 10-12 lei (nu mai tin minte sigur) *pretul biletelor a fost si el foarte mare – 240 de lei – abonamentul de trei zile

- sonorizare execrabila in prima si a doua zi la scena Dacia, unde au cantat Cypress Hill si Nouvelle Vague (printre trupele de baza)

- cordon de impartitori de pliante cum intrai in Romexpo – care mai de care mai insistenti – nu, mersi!

- evenimente alternative dragute (fara legatura cu meritul organizatorilor) realizate de diverse branduri: “Spalatoria de barbati” de la AXE, cortul cu poze funny de la Winterfresh, jocul cool cu chitara la cortul Coca-Cola, cortul Marlboro cu tigari mocca, bucati de cauciuc si acadele mocca de la Clicknet, etc.